RO / EN

Cateva cuvinte despre mine si despre muzica

De unde pana unde muzica. Pai... cam de la inceput pana la sfarsit. Pentru ca e un pic ciudat sa ma povestesc si pentru ca prietenul meu, Iulian Ignat, a scris un articol tare frumos al carui personaj sunt, voi cita de acolo, cu mici completari:

"Mama mi-a cumparat o chitara Reghin, de 333 lei, in iarna in care mi-am rupt piciorul la ski. (Aveam 8 ani). Si-a amintit ca la gradinita am avut o mandolina cu care zdranganeam, fara a forma acorduri propriu-zise. Va imaginati cum suna Iancu la Tebea sau Treceti batalioane romane, Carpatii cu o mandolina la care pur si simplu zdranganeam acelasi acord, format din corzi libere... M-am apucat in dulcele stil Horea de pana atunci sa zdranganesc la chitara, la fel ca la mandolina. Nimeni nu stia sa o acordeze. Era un vacarm de nedescris. La acest stadiu cantam deja BoneyM, ABBA, Dalida, urlam pe Mahalia Jackson si pe Ella Fitzgerald (intr-o engleza inventata), cantam dupa Victor Socaciu, Mircea Vintila, Nicu Alifantis, Angela Similea, Corina Chiriac, Eva Kiss, Dida Dragan, Aurelian Andreescu, doar zdranga-zdranga. Desi eram mandria bunicii, mama nu a mai suportat si mi-a luat un profesor (vechi prieten), Gheorghe Katalinic, sarb de nationalitate si tip tare fain. Deci, pentru cunoscatori - Mi minor si Sol major au fost primele mele acorduri, iar la un moment dat, a intervenit episodic (vreo doua ore) si bombastic Ilie Stepan, pe cand eu inca aveam piciorul in ghips, si mi-a aratat inca doua acorduri, care sunau tare spanioleste".

Dupa zeci de piese folk, Cantari ale Romaniei si spectacole scolare, am gasit un ritm - Logaritm. Trupa de la scoala unde am invatat si in care am continuat sa cant si dupa ce m-am mutat de la Loga la Filo. Apoi, ne-am orientat muzical spre un punct Cardinal. Cand realitatea social-muzicala ne-a enervat, am devenit Neurotici si am avut o perioada foarte frumoasa. Primul disc, din '94, a fost emulatie de thrash dupa Megadeth & Co. Am auzit ca vinilul suna bine si acum. Cu Neurotica am atins un varf in '97, cu albumul Bio. A fost un moment extraordinar, sustineam 60 - 70 de concerte pe an, am fost in Austria, Ungaria si Germania.

"Norocul meu si al colegilor mei de generatie a fost ca am crescut exact in perioada marilor chitaristi de rock virtuozi. Am cautat sa fim ca ei... si ne-am prins ca fara 8 ore de studiu pe zi nu merge. Strict istoric vorbind, duceam o mare mostenire a lui Puba Hromadka, Misi Farcas, Paul Weiner, Doru Apreotesei, Eugen Gondi, Toni Kuhn, Bratu Banica, Phoenix, Progresiv Tm... Majoritatea au plecat si au lasat un mare gol muzical, pe care tin minte ca cei de generatia mea si un pic mai mari, ne-am zbatut tare mult sa-l umplem cu talent si daruire neconditionata, in aceeasi pereche de blugi si manusi de anii trecuti, inghesuiti in autobuze si tramvaie, spre salile de repetitie de la Casa Tineretului si Casa Studentilor din Timisoara.

Eu am vazut un artist live si am visat sa fiu ca el. Pe aceeasi scena cu el. Nu in locul lui. Spre deosebire de cei de astazi, de generatia YouTube, care tinde spre exemple imposibil de atins de pe Internet, eu intai m-am raportat la cei de pe scenele romanesti si iugoslave. Apoi la cele din Ungaria. Erau mai aproape de mine, mai umani si parca faceam parte din aceeasi matrice culturala. Trupe tari, cu care acum sunt bun prieten, Holograf, Iris, Compact, Celelalte Cuvinte si cei care-mi placeau cel mai mult pe atunci - deoarece eram si mare patriot local - Pro Musica. Asa tare mi-am dorit sa-i cunosc pe baietii de la Pro Musica... Si cu ajutorul mamei mele am reusit. Acum, in diferite conjuncturi, cant, pe rand, cu oamenii de la Pro Musica, cu Lica Dolga, cu Cristian Podratsky, cu Dixie Krauser, cu Bujor Hariga, cel de-al doilea profesor al meu de chitara."

In '98 a venit vremea jazului alb, aka BLAZZAJ. 2005, mai spre toamna, in peisaj apare si trupa mea de rock - BIO. I-am insotit in turnee pe Aura Urziceanu si pe Stefan Hrusca, l-am adus la festivalul de la Garana pe marele basist Dominique di Piazza, alaturi de care am sustinut un concert si tot acolo am cantat in deschidere pentru arti?ti ca Eberhard Webber, Mike Stern, Scott Henderson, Ulf Wakenius, Victor Wooten, Yellow Jackets. Merg la targuri internationale de muzica si bag in priza piese clasice la concertele Mozart Rocks. Pe langa compozitiile in colaborare din Blazzaj si Bio, imi compun propria muzica pe care o cant in formule de 3 sau 4 muzicieni, cu care am deschis in 2011 Garana, sub numele Horea Crisovan Quartet.

Colaborez cu Cover Band si cant mult in formula Fely, Horea & Florin - cea mai recenta combinatie. Cu Ilie Stepan am concerte acustice si colaboram ori de cate ori apare un disc de (tez)aur. Despre fiecare puteti citi mai multe in sectiunea dedicata si cu drag postata.

Mai departe... sper sa merg tot cu muzica si tot pe bicicleta, cum ma stiti.

Sursa: Formula AS